Scandalul de la Protan scumpeste carnea

Sute de tone de resturi si animale moarte zac de o saptamana in curtile procesatorilor, dupa ce unitatea Protan de la Popesti Leordeni a fost inchisa. Pe de o parte, conducerea companiei vorbeste de un sabotaj tehnologic petrecut pe 9 septembrie, cand canalizarea exterioara a fabricii a fost distrusa deliberat de “persoane cu interese imobiliare in zona”, dupa cum declara Cristina Miu, director general al Protan, concesionarul activitatii de ecarisaj la nivel national. Pe de alta parte, procesatorii spun ca au inregistrat pierderi financiare
uriase si ameninta cu scumpirea preturilor la carne, daca situatia ecarisajului nu se va rezolva in trei saptamani, perioada maxima in care isi pot acoperi pierderile din cheltuieli proprii. “In plus
, România risca sa nu mai poata exporta nici carne de vaca daca procesatorii nu distrug deseurile de origine animala în mod corespunzator”, a declarat, ieri, Sorin Minea, presedintele Federatiei Patronale din Industria Alimentara - Romalimenta. Potrivit acestuia, in ultima saptamana s-au strans in curtile si camerele frigorifice ale procesatorilor peste 700 de tone de deseuri de natura animala, la Popesti Leordeni fiind ecarisate in jur de 150 de tone zilnic. Unii procesatori au gasit deja solutii alternative pentru a scapa de animalele moarte. Astfel, pentru ca nu toti au camere frigorifice de dimensiuni mari
, sute de hoituri de vaca si porc zac pe campurile din apropierea abatoarelor. “Multi au venit la celelalte doua unitati ale Protanului, din Dej si Codlea, totusi acestea nu au capacitatea de a prelucra în întregime cantitatea de deseuri strânse. Aici se colecteaza, in mod normal, doar 40% din deseuri, restul fiind prelucrate la Popesti Leordeni. Conform directorului Protan, dupa blocarea canalului, în aceeasi zi, a fost sapat un alt sant pentru canalizare, dar noul sistem nu va fi functional decât dupa întocmirea proiectului de catre o firma
specializata si dupa obtinerea autorizatiilor. Pana atunci, “deseurile care, in mod normal erau ridicate de 2-3 ori pe saptamana, se vor aduna in mormane din ce in ce mai urat mirositoare, pentru a ajunge, in final, tot in curtile Protan, deoarece, la nivel national, nu exista nicio alternativa la Protan”, a conchis Minea.

Patimile după Lehman Brothers

incolo de faptul ca a produs
tulburari pe bursele din intreaga lume, majoritatea indicilor bursieri terminand sesiunile de ieri pe rosu, cel mai mare faliment din istoria Statelor Unite va avea, se pare, repercusiuni, aupra peisajului financiar
mondial, multa vreme de acum inainte.

Exista si consecinte pe temrn scurt, suferite de unele organisme
financiare, cum este Fondul de pensii din Norvegia, unul dintre cele mai importante fonduri suverane din lume, care a anuntat ieri ca in urma falimentului Lehman Brothers a pierdut nu mai putin de 61 de milioane de euro.

"Efectul imediat pentru Norvegia, este ca noi
aveam o jumatate de miliard de coroane in actiuni, care acum sunt pierdute", a declarat ministrul norvegian de Finante.

Alimentat de veniturile din petrol ale tarii, fondul de pensii are 251,8 miliarde de euro
. O mica parte din acesti bani, au fost investiti in actiunile Lehman Brothers.

Pe termen lung, intrebarea care se pune acum, este urmatoarea: ce va urma dupa falimentul LB si mai ales care sunt consecintele in Europa?

Analistii afirma ca, daca pana acum Europa mai putea sa spere intr-o evitare a recesiunii, de acum inainte lucrurile se vor complica si mai mult, pericolul de recesiune zona euro fiind aproape iminent. In mod cert, in urmatoarele saptamani vom asista la o depreciere necontrolata a dolarului in fata monedei euro.

Dai tigarile pe sex oral? Mega reclama pentru anonimii de la Antena 2

uzit de ea, in numar la fel de mare, daca Mihaela Radulescu nu ar fi fost batjocorita, in direct, de colegii sai de trust? Apropo, de acestia auziserati pana acum? Nu cred, caci incercau, fara succes, sa dea lectii de “Scoala vietii” la Antena2, unei audiente minime. Nu pot sa trec peste amatorismul si prostia lor crunta. Peste lipsa lor crancena de bun-simt. Peste mitocania unor invitati din studio care, amuzati nevoie mare de mesajul “cam indraznet” al fotografiei trucate, aplaudau ca niste maimute si se hlizeau cu gurile pana la urechi. Prezentatorul, pseudo-ziarist cu pretentii de vedeta de televiziune, incerca sa-si mascheze falsa stanjeneala in spatele unui zambet mai tamp decat cel al unui urangutan aflat in perioada de imperechere. Am vazut, deci, si ce impact ar fi avut un astfel de mesaj al Mihaelei, care promitea fumatorilor un sex oral pe cinste daca lasau balta tutunul. Fara discutie, gafa grosiera a colegilor ei a pus-o pe Mihaela intr-o lumina vulgara. Diva curajoasa - care se expune, la 40 de ani, in bikini rosii, prin bannere imense - a aratat, pentru cateva momente, precum o haimana de pe centura, gata sa se aplece la prohabul oricarui sofer de camion care trage din tigara. Pe spatele acestei imagini, niste anonimi prezentatori ai unei emisiuni obscure au fost inecati de un val de publicitate. Acelasi val de publicitate care a saltat-o si pe Mihaela Radulescu, cu tot cu campania ei, pe primele pagini ale ziarelor. De data asta insa, nu cred ca e mandra. Nu cred ca se bucura. Cred ca acopera ochii copilului
ei, sa nu-l lase sa vada ca mami face, fara voia ei, promisiuni obscene la televizor.

Sensibilitatea la drepturi şi libertăţi

el mai recent atac al preşedintelui la adresa presei a fost întâmpinat cu riposte vehemente din partea reprezentanţilor acesteia şi pe bună dreptate.

Pe de altă parte, apărătorii şi mai ales fanii acestuia au ripostat la rându-le - a se vedea forumurile, blogurile etc. -, scoţând în evidenţă o mulţime din hibele, reale de altfel, ale presei, de la profesionalismul discutabil la partizanatul politic şi la carenţele de onestitate. Uneori, măcar în unele privinţe, aş fi tentat să le dau dreptate acestora. Uneori.

Pentru că libertatea presei, ca şi toate celelalte drepturi şi libertăţi, înainte de a fi chestiuni de detaliu, sunt chestiuni de principiu şi în ce priveşte principiile fundamentale ale unei societăţi democratice nu este de discutat. Că unii jurnalişti, comentatori, analişti şi canalişti îşi acoperă în spatele principiilor prostia şi/sau ticăloşia este o cu totul altă problemă, pe care o va regla, în cele din urmă, publicul consumator.

Fiecare pasăre pre limba ei trăieşte, dar poate să şi piară!

Să
nu uităm în ce lume trăim. În România, din 1938 până în 1989 s-a scris
mereu în regim de cenzură, s-a vorbit mereu cu teamă, drepturile şi
libertăţile in corpore au fost limitate şi ameninţate. După 1989, în
faţa fenomenului exploziv al presei libere - aceasta a fost, de altfel,
prima
instituţie care s-a eliberat! -, puterea provizorie a ripostat nu
doar prin crearea “organelor” fidele, de la „Azi” şi „Dimineaţa” până
la imunda „România Mare” şi încercarea de păstrare a monopolului asupra
televiziunii poreclită „liberă”, ci şi prin desanturile neobolşevice
ale minerilor înarmaţi cu ghioage şi cabluri de forţă.

De
altfel, nu ştiu dacă a existat vreun guvern postdecembrist care să nu
încerce încălecarea presei, printr-o varietate de mijloace, de la
„criza de hârtie” de la începuturile postrevoluţiei la legile represive
privind „delictele de presă”, abrogate doar sub presiunea UE, ori
cumpărarea bunăvoinţei acesteia prin publicitatea de stat.

Din
toate aceste motive, când o persoană cu autoritate pare să pună în
pericol libertatea presei, reacţiile sunt prompte, uneori
disproporţionate. Dar ele nu sunt doar explicabile, ci şi legitime. Nu
doar prin raportare la istoria rezumată de mine, ci pentru că
semnalează o sensibilitate încă vie la ansamblul de drepturi şi
libertăţi. Care nu sunt doar ale presei, ci ale noastre, ale tuturor.
Prin urmare, lăsând deo­parte cazurile de neprofesionalism şi de
corupţie, prezente şi în presă, ca în toată lumea românească, eu sunt
mai degrabă bucuros de o presă foarte critică cu autoritatea, oricare
ar fi aceasta. E un semn de sănătate generală a comunităţii, care arată
că aceasta încă are anticorpi împotriva pericolului potenţial la adresa
drepturilor fundamentale.

Şi mai este ceva, ceva ce-am
descoperit într-o discuţie cu Dan Petrescu - nu fotbalistul, ci
scriitorul - la începutul anilor ‘90: toleranţa faţă de vocile critice
este un criteriu esenţial de evaluare a democraţiei şi a

Marca Traian

Desi in cadere libera, Traian Basescu isi prezerva un potential, periculos pentru adversarii sai, de ingeniozitate si eficacitate politica. Si este decis sa conceapa noi si noi strategii pe care, la timpul cuvenit, sa le scoata din maneca. Acestea pot fi mortale pentru adversari. Iar zilele trecute, o asemenea tentativa "marca Traian Basescu" s-a produs
. Fara a face, insa, victime la vedere. Cred ca pentru cititorul avizat al ziarului ZIUA este interesant sa deconspiram un proiect politic, pentru moment esuat.
Demanteland o extrem de recenta operatie prezidentiala, vom intelege mai bine modul in care Traian Basescu isi concepe strategiile si, astfel, vom putea impreuna anticipa evolutiile ulterioare.
Oricat de surprinzator ar parea, conceperea unui proiect politic de alianta PD-L - PSD se poate transforma intr-o actiune de succes a presedintelui Traian Basescu. Si asta chiar dupa ce combinatia PSD-PRM l-a determinat pe acelasi Traian Basescu sa se retraga violent din parteneriat, cel putin de ochii lumii si sa lase conducerea PD-L in ofsaid. Daca in tandemul Basescu-Vadim, presedintele a reusit sa induca, in opinia publica, ideea ca este victima, cel putin in planul imaginii, a unei combinatii puse la cale intre niste anonimi decidenti din grupul parlamentar PD-L si alti decidenti, la fel de anonimi, de la PRM, in noua
situatie, cea pe care o descriu acum, initiativa ii apartine. Si, probabil, nu va ezita sa si-o asume. Cu ce s-a ales PD-L, dupa ce tandemul Basescu-Vadim i-a sifonat imaginea? Opinia publica a putut descoperi ca PD-L nu este chiar atat de izolat pe scena politica. Si ca, de fapt, este foarte simplu ca, la nevoie, sa-si gaseasca parteneri. De altfel, cateva zile, au existat lideri ai acestui partid care au clamat, in mod limpede si in direct la ore de varf, aceasta noua aptitudine a PD-L. Abia cand pretul s-a dovedit a fi prea mare, covorul a fost tras in viteza peste gunoi. PRM s-a ales si el cu un mare castig. De imagine.
Dar o alianta PD-L - PSD este cu totul altceva. Ea poate asigura efectiv premizele unei revigorari politice atat pentru PD-L, cat si pentru Traian Basescu. Ea poate fi fundamentul unei guvernari si al unui nou mandat. Asa ca presedintele a incercat. Sa ce? Sa incheie o intelegere cu singura persoana calificata sa bata palma. Respectiv, cu presedintele PSD, Mircea Geoana. Acesta urmand, la randul sau, sa-si convinga echipa. Un proiect seducator pentru ambele partide si castigator pentru Basescu. Dar nu cumva, in cazul PSD, proiectul este pe cat de seducator, pe atat de amagitor?
Care sunt termenii noii intelegeri? Fac precizarea ca prima combinatie de acest fel a esuat atunci cand, contrar unei intelegeri ferme PD-L - PSD, motiunea de cenzura impotriva Guvernului Tariceanu a cazut. La mustata. Acum s-a pus la cale, in laboratorul de la Cotroceni, o noua motiune de cenzura. Ce ar urma sa fie validata in Parlament intr-un parteneriat realizat de trei partide: PD-L - PSD - PRM. Odata eliminat Tariceanu, s-ar deschide calea pentru instalarea unui nou Guvern, inainte de alegeri, alcatuit din reprezentanti ai celor trei partide. Teoretic, ar putea fi o garantie pentru alianta de sustinere a viitorului Guvern. Cel de dupa alegeri. Iar alegerile ar trebui, in aceasta ipoteza, sa aiba loc in martie 2009. Basescu personal s-ar alege, din toata tarasenia, si cu certitudinea unui nou mandat.
Dar acest proiect "marca Traian Basescu" ar trebui sa ofere ceva la schimb. Ceva mai mult decat accesul PSD la o guvernare aproape sigura pentru acest partid. La acest capitol, Basescu insa a dat extrem de putin. O simpla garantie din buze pentru Geoana ca timp de doi ani va putea fi prim-ministru. Pacaleala pe fata. De aceea, proiectul cred ca a si fost respins. Cu gratie. Numai ca tot Traian a castigat. A mai demonstrat o data ca PD-L se poate alia. A subminat increderea, si asa fragila, dintre PSD si PNL. L-a vulnerabilizat pe Geoana. Si a mai speriat o data Guvernul. Iar miscarea urmatoare poate fi tentativa Cotroceniului de a reface axa PD-PNL. Noua Alianta DA. Miscarea ar putea fi de geniu. Daca nu va fi ratata.

Făţarnica smerenie a Elenei Udrea

Mircea Marian: "Udrea nu face acum decât să copieze metodele cu care cei de la PSD au manipulat, ani la rând, acest electorat: pomeni pentru cei săraci, mediatizate intens".

Postul de televiziune Pro TV lucrează din greu pentru a o transforma pe Elena Udrea într-o adevărată Maria Magdalena a Partidului Democrat Liberal. Precum păcătoasa care a spălat cu mir picioarele Domnului, sâmbătă, Udrea a lăsat deoparte cele lumeşti şi s-a dus să frece podelele la o şcoală din Drumul Taberei. Diferenţa faţă de cele petrecute acum peste 2.000 de ani este că Udrea va candida
într-un colegiu din Drumul Taberei, iar acţiunea ei caritabilă a fost filmată de cei de la Pro, care i-au rezervat şi un spaţiu generos într-un jurnal de maximă audienţă. În urmă cu şase zile, acelaşi post de televiziune relata cum a gătit Udrea nu mai puţin de 5.000 de sarmale, pe care apoi le-a împărţit, gratis, pensionarilor aflaţi în Parcul Moghioroş. A spus cineva „mită electorală“?

Eu înţeleg că acest secretar executiv al PDL se teme să nu repete contraperformanţa unei foste vedete a partidului, Lavinia Şandru, care, la alegerile locale din 2004, a candidat pentru postul de primar al municipiului Târgu-Mureş şi a obţinut mai puţin de 500 de voturi. Partidul a ajutat-o însă pe Udrea şi i-a repartizat un colegiu controlat de primarul sectorului 6, democrat-liberalul Cristian Poteraş. Televiziunile prietene au pus şi ele umărul, au popularizat-o şi i-au acordat premii de genul „Cea mai dulce amăruţă“. Dar Udrea nu face acum decât să copieze metodele cu care cei de la PSD au manipulat, ani la rând, acest electorat: pomeni pentru cei săraci şi o mediatizare intensă, aranjată pe căi oculte.

Elena Udrea ne arată că, oricât s-a străduit, nu s-a îndepărtat prea mult de persoana care ne promitea, candid, că, în 2015, ne va lămuri dacă a fost sau nu iubita lui Traian Băsescu. Care poza într-o revistă mondenă explicând „în ce situaţie verbul a băga este mai onorant decât a scoate“. Nu-mi dau seama la ce a ajutat-o faptul că a colectat un titlu de lector universitar, predă sisteme electorale şi îşi dă doctoratul în ştiinţe militare.

Votul şi pişcotul

Ce nu face politicianul român pentru un vot? E capabil să-ndure frigul, ploaia, să ia în piept noroaiele, să deschidă conturi elevilor, să spună poveşti, chiar să ia mopul şi găleata şi să rânească molozul. Alţii mai năzdrăvani au fost în stare să plătească precum nababii o zi la Mall, fiindcă orice sacrificiu e minor, când e vorba nu de cei 3,3 milioane de elevi, ci de cei 7 milioane de părinţi şi bunici cu drept de vot. În 18 ani de când scrâşneşte printre dinţi creşteri economice, produs
intern brut, comunism, liberalism şi altele asemenea, Theodor Stolojan n-a vorbit o dată
despre Şcoala românească. Ieri, promitea cu aceeaşi sacadată limbuţie politicianistă conturi deschise pe numele fiecărui copil
român. Ce-o pune în conturile alea, nu este foarte important, fiindcă mesajul premierului în slip nu costă acum nimic. De-ar fi să se aleagă, dl. Stolojan probabil s-ar încurca singur în cifre, constatând că susţinerea unui fond pentru educaţie din bugetul de stat ar văduvi clientela politică de comisioane
şi licitaţii.

Dar când interesele partidului o cer, ce nu face dl. Stolojan? Ce nu face ministrul Adomniţei? Debitează şi poveşti cu Amiază Împărat – de negăsit în folclorul românesc – care împarte în stânga şi-n dreapta şcoli curate, bani de liceu, autobuze cu aripi la roţi, calculatoare vorbitoare şi lapte şi miere.

Sigur, până la urmă, ministrul Educaţiei e firesc să se afle într-o şcoală în prima zi de curs. De ce însă a luat domnul ministru la picior – pe aşa un potop! – toată Moldova, dacă nu din datorie faţă de partid?

Nu e nimic nou sub soare. De fapt, sub norii grei de ieri, care parcă prefigurează cum va arăta, de fapt, de astăzi, viaţa Şcolii româneşti.

N-o să mai aibă sărmanii elevi şansa să-i vadă pleata blondă a d-nei Udrea – femeie de serviciu a Şcolii româneşti. N-o să-l mai audă pe dl. Boc, dându-se de ceasul morţii de grija fondurilor care s-au alocat pe criterii politice şi nici măcar bengosul Mazăre n-o să le mai organizeze o chermeză la Mall, fiindcă peste Şcoală, peste Educaţie se va aşterne uitarea şi dezinteresul. Elevii ţării nu vor mai primi promisiuni-pişcot de la politicieni.
Dacă aş fi Dumnezeu aş da un ucaz pe naţiune să fie în fiecare zi 15 septembrie, de an electoral. Să se poată bucura zilnic profesorii şi învăţătorii României de prezenţa caldă, omenoasă a d-lui Tăriceanu, de susţinerea prietenească şi frăţească a d-lui Geoană, ori măcar de lirismul emoţionant al puzderiei de primari, prefecţi, preşedinţi de consilii judeţene, deputaţi şi senatori ce-au coborât din sferele lor superaerate să se calce pe bocanci cu mulţimea.

Şcoala a început cu ora de politică

ristian Adomniţei, ministrul Educaţiei, s-a apucat să spună poveşti de adormit elevi

La sute de kilometri de liceul de fiţe Jean Monnet, şcoala din Cruhla-Bucovina are calculator, dar nu are curent.

„A fost odată ca niciodată, demult, tare demult, când oamenii nu aveau copii
aşa deştepţi, care să vină la şcoală să înveţe să citească şi să scrie. A fost un împărat bun şi blând pe care îl chema Amiază Împărat (...)” Nu sunt vorbe de bunic, ci discurs de ministru al Educaţiei în România. Cristian Adomniţei s-a dus la Iaşi, judeţ unde va candida
pentru Parlament la toamnă, unde a inaugurat fix şase şcoli: Gropniţa, Erbiceni, Bălţaţi, Lungani, Brăeşti şi municipiul Iaşi. În toate instituţiile de învătământ, Adomniţei a constatat că „faţa şcolii româneşti se schimbă” şi le-a adresat copiilor aceeaşi întrebare: „Vreţi să ajungeţi primari? Pentru asta, va trebui să învăţaţi”.

Elevii din localitatea ilfoveană Gruiu au dârdâit două ore ca să-l întâmpine pe Tăriceanu. Cei îngheţaţi au fost consolaţi de directorul şcolii, care s-a lăudat că a reuşit să instaleze centrala termică. La Constanţa, primarul Mazăre a deschis anul şcolar într-un mall! La Cluj, Emil Boc a sunat clopoţelul. La Bucureşti, Stolojan lipit de Negoiţă, a deschis şcoala în sectorul 3. Şcolile din Bucureşti iau premiul întâi cu coroniţă la capitolul fiţe. Mulţi elevi de la Jean Monnet se bucură că s-a terminat vacanţa: acum pot iar să se „bată în telefoane” şi să cheltuiască 300-400 de lei
pe noapte, în cluburi. În schimb, în cătunul Cruhla, din fundul Bucovinei, e vorba de altfel de dotări. Şcoala are un calculator, dar nu are curent electric.

Cioroianu, zgârcit cu propriul copil

Fostul ministru de externe, senatorul PNL Adrian Cioroianu, nu e de acord să plătească o pensie alimentară mai mare pentru băieţelul său din prima
căsătorie, refuzând să se prezinte la termenele stabilite de instanţă pentru recursul solicitat chiar de el.
Actualul senator nu a fost nici luni prezent în sala de judecată, potrivit ProTV.
Luminiţa Cioroianu se judecă în continuare cu fostul său soţ, care ar trebui să plătească 1.200 de lei
în fiecare lună ca pensie alimentară pentru fiul său, dar contestă suma stabilită de judecători.
Luminiţa şi Adrian Cioroianu au divorţat în octombrie 2003. Judecătoria sectorului 3 l-a obligat pe fostul ministru de externe să plătească lunar o pensie de 250 de dolari.
Luminiţa Cioroianu l-a dat în judecată pe fostul soţ şi a cerut majorarea pensiei alimentare
. Judecătoria sectorului 3 i-a dat câştig de cauză mamei băieţelului, iar Cioroianu a fost obligat să plătească fiului său, în vârstă de 9 ani, o pensie lunară de 1.200 lei.

Reprezentanţii Distrigaz Sud susţin că preţul gazelor va creşte cu siguranţă de la 1 octombrie

eprezentanţii Distrigaz Sud au declarat marţi că preţul gazelor ar trebui să crească de la 1 octombrie pentru că a crescut preţul gazelor din import de la 480 dolari mia pe metri cubi la 500 de dolari
în semestrul III, iar pentru semestrul IV se preconizează că va ajunge la 550 dolari.

"Nu cred că preţul gazelor nu va creşte de la 1 octombrie, pentru că şi preţul de achiziţie al gazelor creşte. Preţul de achiziţie al gazului rusesc a fost de 500 de dolari pe mia de metri cubi de gaze
pentru semestrul III. Previziunile pentru semestrul IV sunt de 550 de dolari/mia metri cubi gaze. Am prezentat autorităţii o serie de scenarii, pentru a justifica o creştere a tarifului începând cu 1 octombrie. În momentul de faţă, suntem într-o fază incipientă. Însă metodologia prevede recunoaşterea costurilor de achiziţie a gazelor", a declarat marţi directorul adjunct al Direcţiei Tranzacţii Corporative de Energie
din cadrul Distrigaz Sud, Nicolas Richard, în cadrul unei conferinţe de presă.

Nicolas Richard a precizat că distrigaz Sud nu a cerut ANRE o creştere de 10% a preţului gazelor livrate populaţiei, ci această cifră a fost avansată de presă.

Oficialul distribuitorului de gaze a mai spus că Distrigaz Sud îşi va recupera creşterile preţului gazului de import din Rusia, chiar dacă Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) va decide că preţul gazelor livrate populaţiei nu creşte de la 1 octombrie.

"Dacă a existat o diferenţă între costul
de achiziţie al gazului şi preţul final către client, automat va exista o recuperare a creşterilor ulterioare.
Gazul cumpărat de la Petrom şi Romgaz a crescut, dar şi gazul care vine din Rusia, care variază în funcţie de cotaţiile petroliere la nivel internaţional", a menţionat Richard.

Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) a primit din partea Distrigaz Sud şi E.ON Gaz România cereri de majorare a preţului la gaze naturale, începând cu 1 octombrie 2008, care sunt analizate în momentul de faţă , a anunţat săptămâna trecută reglementatorul.

Referitor la această situaţie, preşedintele ANRE, Gergely Olosz, a precizat că primirea unor cereri din partea operatorilor nu înseamnă automat şi modificarea preţului în sensul creşterii acestuia.

Ultima majorare a preţului gazelor pentru populaţie a fost întegistrată pe 1 iulie când acestea s-au scumpit cu 12,5% pentru clienţii Distrigaz Sud şi cu 11,6% pentru consumatorii casnici ai E.ON Gaz România.

Predoiu i-a trimis lui Băsescu propunerea ca Monica Şerbănescu să fie şeful DNA

Ministrul Justiţiei i-a înaintat preşedintelui propunerea de numire a Monicăi Şerbănescu în funcţia de procuror-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, deşi aceasta a primit aviz negativ de la CSM, iar Traian Băsescu susţine păstrarea actualei conduceri a DNA.
"În conformitate cu prevederile art. 54 alin.1 din Legea nr.303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, cu modificările şi completările ulterioare, Ministrul Justiţiei a înaintat Preşedintelui României propunerea de numire a doamnei Şerbănescu Monica în funcţia de procuror şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie din cadrul Parchetului
de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie", se arată în comunicatul de presă postat pe site-ul Ministerului Justiţiei.

Propunerea este însoţită de avizul consultativ al Consiliului Superior al Magistraturii, emis în urma interviului susţinut în faţa Secţiei de Procurori, care s-a pronunţat negativ cu 4 voturi împotrivă şi 3 în favoare, precum şi de documentaţia de susţinere aferentă, se precizează în comunicat.

Preşedintele Traian Băsescu a declarat, pe 5 septembrie,că aşteaptă un răspuns din partea ministrului justiţiei în ceea ce priveşte propunerea pentru şefia DNA, sugerând că acesta ar trebui să vină cu o altă nominalizare în locul Monicăi Şerbănescu, dacă are ca prioritate servirea interesului naţional. "Aş aştepta eu un răspuns de la el dacă are ca prioritate servirea interesului naţional sau alte interese" a replicat şeful statului, întrebat de ziarişti ce răspunde ministrului Justiţiei în legătură cu nominalizarea Monicăi Şerbănescu pentru şefia DNA.

Preşedintele Băsescu se va adresa Parlamentului pe 24 septembrie

Şedinţa în care preşedintele Băsescu se poate adresa Parlamentului a fost stabilită pentru 24 septembrie, au decis astăzi Birourile Permanente reunite.

În 8 septembrie, preşedintele Traian Băsescu a solicitat conducerilor Camerei Deputaţilor şi Senatului să se adreseze Parlamentului pe data de 24 septembrie pentru a prezenta un raport privind politica internă şi externă a României.

Potrivit art.88 din Constituţie, preşedintele României adresează Parlamentului mesaje cu privire la principalele probleme politice ale naţiunii.

Ultima oară când Traian Băsescu s-a adresat Parlamentului a fost la sfârşitul lunii mai, anul trecut, după referendumului pentru demiterea sa. Un alt mesaj a fost prezentat de preşedinte în februarie 2007, când şeful statului a consultat deputaţii şi senatorii în legătură cu organizarea unui referendum pentru votul uninominal.

De asemenea, unul dintre momentele importante în care şeful statului s-a adresat Parlamentului a fost în decembrie 2006, cu ocazia prezentării Raportului Tismăneanu privind condamnarea comunismului, şedinţă ce a fost boicotată de preşedintele PRM, Corneliu Vadim Tudor.

Avocata lui Bradisteanu a vrut sa stopeze ancheta ANI

gentia Nationala de Integritate a confirmat, ieri, dezvaluirea din ziarul nostru potrivit careia inspectorii institutiei au cerut instantei sa-i confiste medicului
Serban Bradisteanu peste 3,5 milioane de euro din avere, pe care acesta nu poate sa le justifice. In fata judecatorilor, chirurgul va fi reprezentat, ca si pâna acum, de avocata Alice Draghici. Aceasta este membru in Consiliul National de Integritate, organismul care monitorizeaza si coordoneaza activitatea ANI. Alice Draghici este acuzata ca a intervenit dur in stoparea anchetei facute la ANI.

In baza prevederilor Legii nr. 144/2007, cu modificarile si completarile ulterioare, Agentia Nationala de Integritate a dispus sesizarea instantei competente cu privire la medicul Serban Alexandru Bradisteanu, în vederea confiscarii sumelor de 3.595.333 de euro
si de 500.000 de dolari, obtinute în mod nejustificat în perioada 2000 – 2004, perioada în care acesta a detinut functia de senator în Parlamentul României. De asemenea, ANI a mai constatat si existenta conflictului de interese în ceea ce priveste achizitionarea unor echipamente medicale, procedura în cadrul careia Serban Bradisteanu a detinut calitatea de presedinte al comisiei de licitatie. Agentia Nationala de Integritate a fost sesizata de Curtea de Apel Bucuresti, sesizarea facand obiectul dosarului nr. 17/II/2008. Din verificarea documentelor anexate sesizarii, a declaratiilor de avere ale lui Serban Bradisteanu, precum si a documentelor suplimentare solicitate institutiilor competente de catre inspectorul de integritate care s-a ocupat de caz, s-a constatat o diferenta vadita, nejustificata, între averea dobândita si veniturile realizate în mod legal
de catre persoana în cauza. Agentia Nationala de Integritate solicita instantei competente constatarea nulitatii absolute, anularea contractului de achizitie în valoare de 11.385.889,58 de euro si a beneficiilor patrimoniale rezultate în urma încheierii acestuia.

CNI monitorizeaza ANI

In fata instantei de judecata, Serban Bradisteanu va fi reprezentat de Alice Draghici, avocat de renume al Baroului Bucuresti. Aceasta l-a asistat si il asista si in dosarul instrumentat de DNA, ajuns pe rolul Tribunalului Bucuresti. Alice Draghici este membru al Consiliului National de Integritate (CNI), organismul
care monitorizeaza si coordoneaza activitatea ANI. De asemenea, CNI propune Senatului numirea si revocarea din functie a presedintelui si vicepresedintelui ANI, constata suspendarea din functie a acestora, aproba regulamentul de desfasurare a concursului pentru selectarea presedintelui ANI, tematica de concurs si componenta comisiilor, corectarea lucrarilor si solutionarea contestatiilor, analizeaza trimestrial activitatea Agentiei în baza informarilor presedintelui ANI, formuleaza recomandari referitoare la strategia si activitatea ANI privind controlul averilor si a conflictelor de interese si analizeaza raportul anual de audit extern.

Avocata, reprezentantul PC

Cei 19 membri ai CNI sunt reprezentanti ai tuturor grupurilor parlamentare din Senatul Romaniei si ai unor institutii de resort, precum Ministerul Justitiei sau Ministerul Finantelor. Avocata Alice Draghici a fost numita membru in Consiliul National de Integritate la propunerea Partidului Conservator, desi se vehiculase numele Rodicai Stanoiu. Fostul presedinte al PC Dan Voiculescu a spus la un moment dat ca Rodica Stanoiu nu poate fi membru al CNI, pentru ca este parlamentar – “un senator sau un deputat nu are ce cauta la CNI”.

Cascheta şi fluierul au salvat traficul

Ploaia şi începutul şcolii n-au mai creat blocaje pe şosele. Motivele: poliţiştii din intersecţii şi şoferii care şi-au lăsat maşinile acasă.

Apocalipsa prevăzută în trafic
pentru 15 septembrie - începerea şcolii, revenirea din concedii şi ploaia - n-a mai avut loc ieri, luând prin surprindere deopotrivă organele postate în intersecţii şi pe şoferii care le-au traversat fără prea multe bătăi de cap.

Intersecţia Bulevardului Aerogării cu DN 1, care poate câştiga lejer titlul de cea mai aglomerată din Bucureşti, nu mai era sufocată de maşini şi claxoane ieri, la orele amiezii. „Nu s-a blocat nici măcar o dată“, spune agentul-şef Florin Pasăre şi ridică din umeri când încearcă să explice „fenomenul“. „Răspunsul nu ni-l putem da nici noi“.

Se poate însă ca răspunsul să se afle şi în ajutorul agentului-şef, poliţistul comunitar Florin Alexe, aflat în a treia misiune de dirijat traficul. „Ne vine rândul o dată
la 10 zile să dirijăm intersecţia. Am învăţat semnele pe care trebuie să le fac pentru a dirija traficul şi mă descurc destul de bine. Nu m-a lovit nicio maşină până acum“, spune Alexe, aprobat din ochi de şef: „E bine că sunt şi ei, ne ajută, în felul acesta suntem mai vizibili în trafic“, spune agentul-şef Pasăre. Oficialii Brigăzii de Poliţie Rutieră dau ca principal motiv al inexistenţei blocajelor în intersecţii mărirea cu 30% a numărului poliţiştilor din acestea, prin cooptarea în echipă a poliţiştilor comunitari.

Mai multe autobuze şi rame de metrou

O altă explicaţie a aglomeraţiei moderate ar fi şi suplimentarea parcului auto de către Regia Autonomă de Transport
Bucureşti (RATB) cu 100 de autobuze, 30 de tramvaie şi 32 de troleibuze. Pentru începerea noului
an şcolar, primarul Capitalei, Sorin Oprescu, a cerut conducerii RATB să identifice liniile care au cerere mare
de călători şi care sunt în zonele şcolilor şi liceelor şi să introducă curse suplimentare.

CFR Cluj - victoriei in fata lui AS Roma - 2-1

Clujenii au reusit sa invinga Roma pe Stadio Olimpico in primul
sau meci din Liga Campionilor.
"Eroii din Transilvania", asa cum au fost numiti pe site-ul oficial UEFA, au produs
cea mai mare
surpriza a serii, reusind o victorie in fata vicecampionei Italiei.
Ambele goluri ale CFR-ului au fost marcate de Culio, golul italienilor fiind inscris de Panucci.

Echipa ardeleana a jucat un meci foarte curajos si plin de imaginatie, reusind sa se faca respectata in primul sau meci din cea mai importanta competitie inter-cluburi din Europa.

In celalalt meci al grupei, Chelsea s-a impus lejer in fata francezilor de la Girondins de Bordeaux: 4-0.

Echipele de start:
AS ROMA:
Doni - Cicinho, Panucci, Casseti, Rise - Aquilani, De Rossi - Taddei, Baptista, Tonetto - Vucinici
Rezerve: Arthur, Totti, Loria, Montella, Brighi, Menez, Okaka

CFR CLUJ:
Stancioiu - Tony, Cadu, Sousa, Pereira - Muresan, Dani - Dubarbier, Culio, Trica - Kone
Rezerve: Nuno Claro, Panin, Peralta, Alcantara, Deac, Didi, Diego Ruiz


Au inscris: Panucci - 13', respectiv Culio - 27', 49'

România are avion de spionaj legal

O echipă internaţională inspectează pentru omologare aeronava militară Antonov ce va putea efectua misiuni de observare aeriană în cadrul programului Cer Deschis.

49 de inspectori specialişti în aviaţie şi în fotografie din 22 de state semnatare ale Tratatului privind Cerul Deschis au venit la Bucureşti pentru a certifica platforma
aeriană naţională a României pentru recunoaştere aeriană. „Este o obligaţie a României în conformitate cu prevederile tratatului. Dacă statele vor să efectueze misiuni cu platformă naţională, trebuie să treacă prin procesul de certificare”, a declarat, într-o conferinţă de presă, secretarul de stat Adrian Mironescu, şeful Oficiului Central de Stat pentru Probleme Speciale (OCSPS). Încă dinainte de începerea procedurii de certificare, aeronava românească a fost folosită în aproximativ 60 de zboruri de antrenament.

Platforma aeriană pe care o supune România certificării internaţionale constă într-un avion Antonov AN 30 dotat cu aparatură fotografică şi un laborator foto necesar prevalării şi prelucrării imaginilor aeriene.

Potrivit tratatului, fiecare stat semnatar este obligat să permită celorlalte state părţi ale tratatului să zboare nerestricţionat în spaţiul aerian pentru a observa dispunerea echipamentului militar şi a armamentului.

„România este obligată să primească şase zboruri de verificare anual şi să execute, la rândul ei, alte şase pe teritoriu străin”, a explicat colonelul Victor Ionaşcu, director al Direcţiei Control Armamente şi Verificare a OCSPS. În lipsa unei platforme proprii, România şi-a îndeplinit îndatoririle cu aeronave închiriate de la alte state. Ultima misiune de verificare, efectuată în Ucraina, a fost îndeplinită cu ajutorul unei aeronave a Kievului.

Procedura de certificare a Antonovului va costa
bugetul de stat şi bugetul Ministerului Apărării aproximativ 12 miliarde de lei
vechi. „Cam aceeaşi ar fi cheltuiala pentru o singură misiune cu un avion închiriat. Vom putea fi şi noi în postura de a închiria aeronava altor membri ai tratatului”, a mai precizat Adrian Mironescu.

Tratatul privind Cerul Deschis a fost semnat în 1992 la Helsinki. Scopul acordului este să treacă fotografierea aeriană din domeniul spionajului într-o sferă de legalitate. Asigurând transparenţa şi cooperarea internaţională în domeniul verificării armamentului, tratatul, intrat în vigoare în 2002, ţinteşte să crească încrederea între state. Tratatul a fost ratificat în 1994 de Parlamenul României, dar, în 14 ani, România nu a reuşit să omologheze propriul aparat.

Haos nuclear la Magurele

omania face bani buni din tratarea surselor radioactive la Institutul de Fizica si Inginerie Nucleara de langa Bucuresti, insa conducerea institutiei n-are o evidenta a deseurilor mortale pe care le depoziteaza.

Ministrul Internelor si Reformei Administrative, Cristian David, si ambasadorul SUA la Bucuresti, Nicholas Taubman, au semnat, ieri, "acordul cu privire la cooperarea in domeniul prevenirii traficului ilicit cu substante nucleare si alte materiale radioactive." Concret, punctele de trecere a frontierei de pe granita estica a Romaniei, care este si granita NATO si a UE, vor fi dotate cu sisteme performante de detectie a radiatiilor in zonele respective.

Numai ca, in timp ce ministrul David semneaza respectivul acord, pe rolul instantelor romanesti se afla un dosar cu o cauza extrem de grava si periculoasa pentru securitatea nationala si, concret, pentru siguranta populatei. Este vorba despre furtul mai multor componente - de la caramizi de plumb la containere si rastere de inox - dintr-o magazie sigilata a Institutului de Fizica si Inginerie Nucleara "Horia Hulubei" (IFIN HH) de la Magurele. Hotii sunt cinci jandarmi, un politist si doi angajati civili, care aveau misiunea de a pazi platforma
IFIN. Furtul a fost ascuns pana acum opiniei publice, asupra dosarului respectiv punandu-se interdictia "cazul nu se mediatizeaza".

In dupa-amiaza zilei de 18 iulie 2005, Directia Generala de Combatere a Crimei Organizate si Antidrog (DGCCOA) raporta conducerii Inspectoratului General al Politiei Romane (IGPR) un eveniment deosebit de grav: furtul mai multor piese folosite in aplicatii industriale cu surse radioactive de pe platforma IFIN din Magurele, care erau depozitate intr-o magazie, nr. 44, situata chiar in apropierea unui post de paza. La o prima vedere, conducerea IFIN HH constata disparitia a circa 60 de caramizi de plumb si a cinci bare din otel-zinc, cu o lungime de aproximativ patru metri fiecare. Ulterior, se constata si disparitia a doua containere. Insa, din simpla lecturare a unor pasaje din procesul verbal incheiat a doua zi, pe 19 iulie 2005, de catre specialistii Serviciului trafic cu materiale strategice din cadrul DGCCOA si de catre procurorul militar, se constata haosul care domneste in cadrul IFIN si care a facut posibil furtul unor componente contaminate chiar de catre cei care aveau misiunea sa le pazeasca.

Surse radioactive fara inventar

In documentul
intocmit de procurori se precizeaza: "Din partea stanga a incaperii, de pe o masa metalica se reclama
furtul a cca. 50 de caramizi din Pb, cu greutate de aprox. 5 kilograme si dimensiuni de 10x10x5 cm. Din partea opusa accesului, de langa perete, se reclama furtul a cinci tevi zincate cu diametrul de 40 cm, in lungime de aprox. 4 m fiecare. Tot in aceasta incapere sunt depozitate aprox. 50 de containere din metal care au aplicat semnul de radioactiv, dar la momentul cercetarii nu s-a putut stabili cu precizie care din ele contin surse radioactive. Persoanele din conducerea IFIN-HH prezente la cercetare, respectiv, director Constantin Ivan si gestionar Stefan Eugen, nu pot preciza daca lipsesc containere din aceasta incapere, deoarece nu a existat o evidenta la zi a acestora, deoarece destinatia urmatoare a surselor de radiatii din magazie este la STDR (Statia de Tratare a Deseurilor Radioactive, din cadrul IFIN-HH - n. red.), unde se tine evidenta lor si se fac mentiunile corespunzatoare in registrul tip de surse. (...)

Din aceasta incapere nu se rclama furtul vreunui obiect, nefiind constatate urme de fortare sau ravasire."
Membrii conducerii IFIN-HH direct responsabili de asi­gurarea securitatii nucleare, res­pectiv, dr. Nicolae Victor Zamfir, director general, Dumitru Dragusin (expert acreditat in protectie radiologica), director pentru siguranta nucleara, si Constantin Ivan, director tehnic-administrativ, nu au fost luati la intrebari in legatura cu haosul care domneste pe platforma Magurele, constatat chiar de anchetatorii furtului.

In incaperea din dreapta a magaziei nr. 44 sunt depozitate containere din metal fara surse radio­active, numarul fiind estimat la aprox. 300, deoarece nici fata de aceste bunuri conduce­rea IFIN-HH nu a putut prezenta un document justificativ de evidenta - Proces verbal

Gunoaie mortale

Trebuie spus ca, de multi ani, la IFIN-HH sosesc din toata tara materiale si substante radioactive, in vederea tratarii. Tehnologia prin care se elimina, partial sau total, efectul radiatiilor este costisitoare. Drept urmare, IFIN a realizat venituri substantiale, conform specialistilor. Pe plan international, tratarea fiecarei surse radioactive costa zeci de mii de euro.

Desi, in prezent, la STDR Magurele nu mai este, practic, niciun spatiu pentru stocarea de noi materiale, conducerea IFIN-HH a fost nevoita prin lege sa primeasca in continuare "gunoaie". Este singura institutie acreditata sa detina, sa trateze si sa stocheze deseuri nucleare. Platforma de la Magurele este plina de materiale radioactive a caror provenienta a devenit, in timp, din ce in ce mai greu de stabilit. Specialistii au botezat materialele a caror provenienta nu a putut fi determinata "surse orfane". Mai mult, unele surse au o doza de radiatii prea mare
, imposibil de tratat la STDR. Pentru a face fata avalansei de deseuri, pe platforma institutului au fost construite baraci ru­dimentare pentru depozitare. Absolut improprii scopului pentru care au fost construite, ele sunt inca o dovada a lipsei unei strategii in domeniul manage­mentului deseurilor radioactive, tot mai numeroase in ultimii ani. In aer liber sau in baracile primitive de tabla, substantele si componentele radioactive distrug mediul inconjurator.

"Ghid impotriva sabotajului din interior"

Pornind de la acest caz grav dezvaluit in premiera de ZIUA, se releva un fapt socant: Romania a devenit o adevarata sita nucleara prin care trec tot mai multe componente radioactive. Practic, autoritatile au pierdut controlul asupra foarte multor surse radioactive.

Asta in ciuda fondurilor alocate de Guvernele Nastase si Tariceanu pentru achizitionarea unor containere moderne si sigure din Vest. Si in ciuda unui ridicol si desuet "Ghid privind protectia istalatiilor nucleare impotriva unui sabotaj din interior", conceput si aprobat, prin Ordinul nr. 85/2006, de catre Vilmos Zsombori, presedinta Consiliului National pentru Controlul Activitatilor Nucleare, ajunsa in fruntea acestei institutii strategice numai datorita algoritmului de guvernare, fiind membra UDMR.

Intrebat, ieri, de redactorul ZIUA despre acest caz grav, care nici acum, dupa trei ani, nu a fost finalizat in justitie, ministrul de Interne Cristian David a spus ca "sistemele si dispozitivele de paza si securitate trebuie sa fie intensificate si sa se asigure o prioritate zero in siguranta acestor obiective si dispozitive care, daca nu vor avea acest inalt nivel de securizare ar putea deveni o vulnerabilitate". Pana una-alta, pericolul nuclear pandeste Romania. Din interior.

Jandarmii hoti denuntati de tigani

Cei opt hoti au actionat in decurs de aproape o luna de zile, fara ca cineva din condu­cerea IFIN-HH sa sesizeze ca li se fura containere, bare de inox, caramizi de plumb si ce s-o mai fi furat fara ca acest lucru sa se descopere si sa fie anuntat.

Cei cinci jandarmi de la UM 0596 Jandarmi Bucuresti, un agent de politie din cadrul Sectiei 16 Politie Bucuresti si doi angajati civili, toti de pe platforma IFIN-HH Magurele, si-au valorificat furturile, contra unor sume destul de mici, in celebra tiganie de la Sintesti, de langa Jilava. Mihai Puia, un rrom afacerist din Sintesti, ne-a povestit cum a cumparat de la hoti containerele radioactive si cum, in momentul in care a vazut semnul de pericol radioactiv pe ele, a anuntat imediat politia: "Au fost cumparate de la un om de-al meu, un achizitor, ca eu eram plecat. Au venit, omu' meu le-a dat niste bani, dar cand sa vina sa le treaca toate datele de pe buletin pe chitanta de livrare si sa le dea si restul de bani, n-au mai venit! Containerele si plumbele au stat doua saptamani la mine in curte, domnu' ziarist! Cand am inceput sa incarcam, am vazut frunza pe ele! Hopa, e pericolos, am zis, si am mers imediat la politie si am spus tot ce s-a intamplat! Eu sunt tigan cinstit, am avut totul pe firma, cu docomente, d-aia nici nu m-a luat politia si n-am patit nimic! Mi-a fost tare teama, ca am copii
multi si nevasta si toate neamurile noastre, d-aicea, din palat!" Intr-adevar, Mihai Puia, tiganul cinstit din Sintesti, a fost citat doar ca martor in cadrul anchetei. Surse din cadrul IFIN-HH ne-au relatat ca din toate componentele radioactive furate in vara anului 2005 de la IFIN sunt destule care nu au mai fost recuperate, in pofida unor declaratii oficiale. Aceleasi surse ne-au precizat ca nu este prima data cand are loc un asemenea furt, numai ca sustragerile anterioare nu au fost observate din cauza haosului care exista in evidentele IFIN, asa cum au constatat si an­chetatorii.

După Renault şi Ford, Fiat se pregăteşte să vină în România

roducătorul italian intenţionează să investească într-o linie de producţie şi va avea discuţii în acest sens cu Executivul de la Bucureşti.

Concernul Fiat s-ar putea alătura francezilor de la Renault şi americanilor de la Ford investind într-o linie de ansamblare pentru modelul Fiat în ţara noastră, au declarat pentru cotidianul „Business Standard“ surse din piaţa auto locală. Potrivit acestora, Guvernul român va discuta în perioada imediat următoare cu reprezentanţii Fiat pe tema interesului afişat de companie
privind o posibilă investiţie. În acest sens, o delegaţie a gigantului italian se află deja în vizită în România pentru discuţii, mai spun sursele „Business Standard“, care nu au dat detalii referitoare la ce ar putea produce Fiat pe plan local.

Totodată, conform surselor citate, încă nu a fost stabilită valoarea investiţiei şi nici nu s-a ales o posibilă zonă de desfăşurare.

Interesul Fiat pentru România a fost confirmat şi de ambasadorul Italiei în ţara noastră. „Fiat este interesat să investească în România“, a confirmat pentru „Business Standard“ Mario Cospito, ambasadorul Italiei la Bucureşti. Până la închiderea ediţiei, reprezentanţii Fiat nu au furnizat nici un comentariu.

Anunţul despre o potenţială investiţie Fiat în România vine în contextul în care, în luna mai a acestui an, preşedintele producătorului de autoturisme, Luca Cordero di Montezemolo, a vizitat România, participând la Adunarea Generală a Consiliului Naţional al Asociaţiei Patronale a Investitorilor Italieni în România (UNIMPRESA), ocazie cu care premierul român, Călin Popescu Tăriceanu, l-a invitat să investească în ţara noastră. Tot atunci, Montezemolo a inaugurat şi reprezentanţa Ferrari din România.

Divizia de automobile a grupului italian Fiat include mărcile Fiat, Maserati, Ferrari, Iveco, Lancia şi Alfa Romeo. Pe piaţa autohtonă, grupul este prezent prin Autoitalia, importatorul unic al mărcilor Fiat, Alfa Romeo, Lancia, Maserati şi Honda. Din datele APIA, în primele şapte luni ale anului, Autoitalia a vândut pe plan local 9.849 de autoturisme marca Fiat, 4.417 Iveco, 114 Alfa Romeo şi 23 Lancia.

Dacă investiţia italienilor se va concretiza, Fiat ar fi al treilea producător de autoturisme care îşi deschide o fabrică în ţara noastră, după Renault, care a preluat Dacia Piteşti, şi Ford, care a cumpărat Daewoo Craiova. Au existat însă şi investiţii „eşuate“: producători care au tatonat piaţa autohtonă, dar au ales în final o altă ţară. Un astfel de exemplu este Daimler, care a ales să investească 800 de milioane de euro
într-o fabrică Mercedes-Benz în Ungaria, la Kecskemet, şi nu la Timişoara.

România combate Ucraina cu Castravetele lui Caragiale

Agentul României în procesul de la Haga a luat în râs modul în care echipa Ucrainei foloseşte obsesiv argumentul “predominanţei ţărmurilor sale”, elementul “alpha şi omega” al expunerilor Kievului

Deşi avocaţii ucraineni s-au burzuluit în pledoaria lor pe modul “tendenţios” în care România şi-a prezentat poziţia în procesul de la Haga, Agentul Bogdan Aurescu continuă să-şi pipereze cu anecdote şi discursurile din a doua rundă a pledoariilor. Aurescu a descreţit frunţile sobrilor magistraţi ai Curţii Internaţionale de Justiţie cu o analogie între retorica echipei ucrainene şi “Castravetele”, o scenetă din Caragiale, în care un elev repetă singurul răspuns pe care-l ştie la orice întrebare.

“Cartoful este o legumă, ca şi castravetele, care are 90% apă”. Apoi profesorul îi cere elevului să îi spună ce ştie despre matematică. Elevul îi răspunde că matematica este o ştiinţă, ca şi biologia, care se ocupă şi cu studiul legumelor, printre care şi castravetele, care are 90% apă”, a povestit Bogdan Aurescu în faţa Curţii.

Potrivit lui Aurescu, Ucraina face acelaşi lucru când se limitează la a arăta superioritatea lungimii coastelor sale.

“Am numărat nu mai puţin de 68 de situaţii când reprezentanţii Ucrainei au menţionat “diferenţa accentuată a lungimilor coastelor” sau o formulă similară”, a spus Bogdan Aurescu. Profesorul James Crawford, de la Cambridge, a continuat în acelaşi ton, punctând că metoda de delimitare propusă de Ucraina “e ca o mişcare pe ringul de dans, glisează de la stânga la dreapta fără nici o logică”.

Sesiunea de pledoarii şi concluzii ale României se încheie marţi după care vine rândul Ucrainei. Audierile se încheie pe 19 septembie, iar Curtea va da o hotărâre definitivă în 3 până la 6 luni pentru delimitarea platoului continental şi a zonei economice exclusive a celor două ţări în Marea
Neagră.

Mesaj tulburător pe coroana depusă de soţia maestrului Ştefan Iordache: "Aşteaptă-mă"

Actori înmărmuriţi de durere, oameni simpli, spectatori pe scena teatrului românesc, studenţi şi tineri pasionaţi de artă, cu toţii s-au strâns marţi la Teatrul Naţional din Bucureşti pentru a-i aduce un ultim omagiu maestrului Ştefan Iordache. În marea de lacrimi din foaierul TNB, cel mai tulburător mesaj era transmis de o coroană de flori pusă discret la căpătâiul artistului.

Mesajul de pe coroană venea din partea soţiei lui Ştefan Iordache şi avea un singur cuvânt, care cuprinde în el întreaga sa dragoste de o viaţă: "Aşteaptă-mă". Toţi cei veniţi să zăbovească pentru ultima dată
la căpătâiul artistului se opreau şi citeau îndureraţi textul scris de cea care i-a fost alături întreaga viaţă.

După pelerinajul de la Teatrul Naţional, miercuri va avea loc înmormântarea artistului, în satul Gruiu, unde Ştefan Iordache avea o casă de vacanţă. Actorul Ştefan Iordache a încetat din viaţă duminică, la vârsta de 67 de ani, la un spital din Viena, unde a fost transferat vineri după ce anterior fusese internat la Spitalul Elias din Bucureşti pentru investigaţii medicale El a solicitat conducerii spitalului confidenţialitate asupra stării de sănătate în care se afla. Actorul a decedat în urma unui stop cardio-respirator survenit pe fondul leucemiei de care maestrul suferea.

Ştefan Iordache s-a născut la Calafat, pe 3 februarie 1941. Întreaga sa viaţă a dedicat-o carierei actoriceşti. Gloria a cunoscut-o pe scena Teatrului Nottara. De-a lungul carierei a interpretat roluri precum Hamlet, Regele din "Viziuni flamande", Raskolnikov din "Crimă şi pedeapsă", Maestrul din "Maestrul şi Margareta", Richard de Gloucester din "Richard al III-lea", Nae Catavencu din "O scrisoare pierdută", John Barrymore din "Barrymore" sau Alex din "Alex şi Morris".

Chiar dacă este considerat unul dintre cei mai mari actori din România, maestrul spunea că dacă ar fi avut din nou 30 de ani, nu ar mai repeta acest drum: "Am jucat numai în roluri mari. Mi-a dat ocazia să mă impun, dar mi-au măcinat viaţa." Iar în ultima vreme se simţea obosit şi, poate, puţin dezamăgit. "Viaţa a trecut mult prea repede", spunea el. Nu a avut timp să le facă pe toate, iar la 67 de ani, după 38 de căsnicie, sufletul îi era măcinat de un singur regret: nu avea nici cine să-i poarte numele, şi de ce nu şi talentul.

Nu avea copii
, iar prietenii, spune Ştefan Iordache, nu există. Există numai momentele de prietenie. Cu toate acestea a fost mereu alături de oameni care au ţinut la el. Se mutase de ceva vreme departe de Bucureştiul haotic, la Gruiu, în Ilfov. Aici era încojurat de vie şi când venea toamna, ştia exact care era reţeta vinului cu adevărat bun.

Rolurile sale din film şi de pe scenă l-au transformat pe Ştefan Iordache în personaj literar, Ludmila Patlanjoglu adunând poveşti, întâmplări şi trăiri ale actorului în cartea portret "Regele Scamator, Ştefan Iordache". În 2006, i-a fost înmânat Premiul de excelenţă al Festivalului de film Transilvania.

De neuitat sunt şi melodiile interpretate de marele
actor împreună cu Gheorghe Dinică şi Nelu Ploiesteanu, dar şi duetele cu Sanda Ladosi. În 2007 a scos propriul său album, "Magazinul
meu de vise".

Djokovic a ajuns la 10 titluri ATP

Sarbul Novak Djokovic a castigat turneul de Masters Series de la Roma, Italia.
Sarbul Novak Djokovic a cucerit astazi al zecelea turneul ATP din cariera si al patrulea de Masters Series, dupa ce l-a invins pe elvetianul Stanislas Wawrinka in finala turneului de la Roma. Sarbul, ocupantul locului al treilea in ierarhia ATP, l-a invins pe Wawrinka, noul numar 10 ATP, in trei seturi, scor 4-6^6-3^6-3.
In acest sezon, Djokovic, care peste 11 zile va implini 21 de ani, a castigat trei turnee, toate foarte importante: Australian Open, Indian Wells si, astazi, Roma.
Cu punctele stranse la Roma, sarbul se va apropia la 310 puncte de Rafael Nadal, ocupantul locului doi in ierarhia mondiala.
Urmatorul turneu la care va participa Nole e Masters-ul de la Hamburg, care va incepe maine.

Rolling Stones, în varianta Scorsese, la TIFF

estivalul Internaţional Transilvania (30 mai-8 iunie) aduce în premieră, în România şi într-o unică proiecţie la Cluj-Napoca, „Shine a Light“, documentarul lui Martin Scorsese despre legendara trupă rock Rolling Stones.

Filmul care a deschis Berlinala anul acesta e unul dintre cele 11 documentare de la TIFF din secţiunea Doc’n Roll. Vor mai fi proiectate în premieră „Kurt Cobain: About a Son“, în regia lui A.J. Schnack, „Lou Reedís Berlin“, de Julian Schnabel, „Pixies: LoudQuietLoud“, precum şi filme despre Red Hot Chili Peppers, Joe Strummer sau Patti Smith.

Minimalist belgian la Ateneu

Cantautor, pianist, chitarist si muzicolog flamand, Wim Mertens a concertat, pentru prima data in tara noastra, sambata seara, la Ateneu.
Oaspetele belgian si-a incheiat reprezentatia de la Ateneu cu nu mai putin de opt bisuri, asistenta
fiind incantata de repertoriul ales. Mertens a fost acompaniat de ansamblul
care-i poarta numele (un cvintet de coarde format din trei viori, viola si violoncel).
Considerat reprezentant al curentului minimalist in muzica belgiana contemporana, Wim Mertens a compus atat muzica de film si teatru, cat si pentru spectacole de moda sau reclame
, iar din 1998 este ambasadorul cultural al Flandrei.
Concertul sustinut la Bucuresti este al doilea dintr-o serie de evenimente muzicale organizate anul acesta de Stella Artois, brand care-si are originile in localitatea Leuven unde a studiat si artistul.

Romanian Fashion Week: un eveniment reuşit stricat de prezentatori

Săptămâna modei de la Iaşi a fost încheiată de acelaşi designer care a deschis-o, Răzvan Ciobanu.

Nu este o exagerare să afirm că Romanian Fashion Week, organizată la Iaşi, ar putea fi singurul eveniment notabil în lumea modei româneşti, prin genul de designeri pe care îi promovează, prin rolul pe care l-a avut de-a lungul timpului în descoperirea şi promovarea talentelor autohtone şi prin eveniment în sine.

S-ar putea spune că organizatorii au păstrat tot ce-a fost mai bun şi mai interesant pentru cea de-a doua seară de prezentări, orientată spre underground, spre tineri şi modă urbană. O colecţie casual foarte bună a fost cea de la BM Jeans, un brand lansat anul trecut la Iaşi, care se adresează în primul rând tinerilor orientaţi către cultura de clubbing.

Designerul Lucian Pop propune pentru toamna viitoare o linie simplă, pusă în valoare de detalii-fetiş perfect integrate în tendinţele internaţionale fără însă a se închina lor.

Trenul Regal aduce cărţi în şase gări din ţară

Scriitori pe Calea Regală. Este numele unui un proiect special menit să îi atragă pe tineri în lumea cărţilor. Proiectul este organizat de Uniunea Scriitorilor, împreună cu Ministerul Transporturilor şi sprijinit de Casa Regală.

Peste 45 de scriitori români aduc în gări din şase oraşe ale României câte o bibliotecă. Garnitura, în a cărei componenţă sunt şi câteva vagoane care au aparţinut casei regale, a oprit şi în gara Burdujeni din Suceava.

Cei 45 de scriitori au adus cu ei şi cărţi pentru a le dona bibliotecilor nou înfiinţate. Ei au ajuns la Suceava cu Trenul Regal, care nu a mai ieşit din Remiza Mogoşoaia pentru un proiect public de 60 de ani. În acest tren au urcat mari lideri ai lumii, ca Brejnev, Nixon sau Jimmy Carter, şi a fost semnat documentul
de retragere a trupelor sovietice din România.

Casa Regală a României îşi doreşte ca această campanie
pro-lectură să devină anuală şi Trenul Regal să ajungă cu scriitorii, în 2009, în Gările Regale din Sofia, Belgrad, Budapesta şi Viena.